Cataracta
Ce este cataracta?
Cataracta (C) este cea mai întâlnită afecțiune oftalmologică care poate duce la pierderea progresivă a vederii, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
C apare atunci când cristalinul își pierde progresiv din transparența naturală și se opacifiază, devenind tulbure, ‘murdar”, în anumite zone. Aceste zone tulburi cresc în dimensiune cu timpul, determinând o vedere încețoșată, blurată sau pot ocupa întreg cristalinul conducând în cele din urmă la orbire.
Cristalinul normal este o structură transparentă aflată în spatele irisului (culoarea ochilor). El funcționează asemănător cu o lentilă din interiorul unei camere de fotografiat. Această lentilă naturală permite trecerea a 80% din razele de lumină, pe care le focalizează la nivelul retinei, formându-se astfel o imagine clară, bine definită.
La trecerea acestor raze luminoase, cristalinul absoarbe razele ultraviolete pentru a proteja retina de acțiunea lor nocivă. Acest proces se intensifică odată cu vârsta sau în cazul activităților intense în soare, ceea ce duce la o acumulare de pigment brun (pigment rezultat în urma absorbției razelor UV) în cristalin, cu apariția C.
Recomandăm purtarea ochelarilor de soare cu protecție 100% UVA și UVB atunci când desfășori activități în aer liber pentru prevenirea apariției precoce a C.
Cum apare cataracta?
Cristalinul este format în mare parte din apă și un procent mic de proteine care permit trecerea luminii. C este cauzată de acumularea în exces de proteine și alți metaboliți, cel mai probabil datorită înaintării în vârstă. Deși C legată de vârstă este cea mai frecvent întâlnită, o incidență crescută prezintă și cataractele cauzate de traumatisme oculare, tratamente medicamentoase, sindroame genetice sau metabolice.
O cauză mult subestimată de apariție a C este sudatul cu arcul electric specific. De foarte multe ori tehnicienii care sudează au tendința de a feri masca de protecție specifică (cu sticlă întunecoasă) mai rapid pentru a evalua corect și repede rezultatul muncii lor, precizia punctului de sudură.
De foarte multe ori acești tehnicieni feresc masca de sudură înainte ca arcul electric de sudură să se oprească. astfel preț de câteva fracțiuni de secundă, ochiul va fi expus la acea emisie de radiații UV din arcul de sudură.
Nota Bene!!! – arcul de sudură este un puternic emitent de radiații UV (radiații cu lungime de undă în intervalul de 200-400 nm), iar punctul roșu termic care persistă câteva secunde după arcul de sudură este un puternic emitent de radiații infraroșii. Ambele situații au potențial cataractogen.
Pe parcursul profesional al unui tehncian sudor, practica defectuoasă de ferire mai rapidă a măștii de sudură, chiar cu puțin timp înaintea întreruperii arcul de sudură, conduce în ani la expuneri TOTALE, periculoase a cristalinului la radiațiile UV. Această încasare de radiații ultraviolete conduce în cele din urmă la formarea cataractei (prin agresiune fizică).
În cadrul sudurii o altă practică cataractogenă este privirea punctului roșu de după arcul de sudură. Chiar dacă arcul de sudură s-a oprit și tehnicianul sudor a avut răbdarea de a aștepta închiderea acestuia, privitul rapid în punctul termic roșu unde s-a sudat de asemenea conduce la încasarea unei cantități mari de radiații infrarosii (IR) care au capacitate catractogenă.
De regulă ochiul care se dezvoltă C sudorului este acela care privește primul sau este cel mai aproape de arcul de sudură sau punctul roșu temric, cel mai frecvent ochiul drept (majoritatea oamenilor sunt dreptaci, vor ține mânerul sudor în mâna dreaptă și masca în stânga și vor feri masca spre stânga). Primul ochi care va lua contact cu punctul de sudură sau arc electric va fi dreptul.
Factori de risc
- Vârsta
- Ereditatea
- Expunerea excesivă la soare sau raze ultraviolete
- Diabet – C se poate dezvolta precoce, inainte de vârsta de 60 de ani
- Hipertensiune cardiacă
- Obezitate
- Intervenții chirurgicale oculare în trecut
- Tratament medicamentos îndelungat cu corticosteroizi, hormoni, statine (pentru reducerea colesterolului)
- Fumatul
- Consumul crescut de alcool
- Iradierea
Cum prevenim apariția timpurie a cataractei? Cataracta cauze.
✓ Poartă ochelari de protecție care te protejează 100% de razele UVA și UVB inclusiv iarna atunci te expui la razele solare
✓ Scade consumul de alcool și tutun deoarece fumatul și consumul excesiv de alcool cresc riscul de dezvoltare timpurie a cataractei (C).
✓Menține o greutate corporală în limite normale. Diabetul zaharat este una dintre cauzele apariției cataractei la persoanele sub vârsta de 60 de ani
✓ Mănâncă sănătos. O dietă echilibată bogată în vitamine și antioxidanți încetinește procesul de îmbătrânire.
✓ Vizitele regulate la medicul oftalmolog te ajută să previi instalarea unei C complicate sau patologice determinată de o altă afecțiune oftalmologică.
✓ tehnicianul sudor să nu grăbească ferirea măștii de protecție înainte de întreruperea arcului electric
✓ Tehnicianul sudor să nu privească precoce în punctul rosșu imediat de după arcul electric al sudurii. Acesta emite radiații infraroșii încă câtevas secunde, după oprirea arcului electric, până la răcirea semnificativă
✓ ajutoarele tehnicienilor sudori să nu privească arcurile electrice, nici măcar să nu le „pândească” (valabil și pentru sudori).
Tipuri de cataractă
- Cataracta (C) congenitală apare la naștere sau în primii ani de viață. Unele C congenitale sunt legate de anomalii genetice sau metabolice, iar unele pot apărea la nou-născut în urma unor infecții sau tratamente în perioada gravidității.
- Infecția mamei cu virusuri herpetice, gripale, rubeolic, rujeolic, în special în primul trimestru de sarcină, tratamente medicamentoase cu corticosteroizi sau iradierea, pot conduce la apariția unei C totale la ambii ochi la nou născut.
- C legată de vârstă (senilă). Este cea mai frecventă formă de C, fiind responsabilă de jumătate din cazurile de orbire la nivel global. Riscul de cataractă crește cu fiecare decadă de viață, începând în jurul vârstei de 40 de ani. Se estimează că peste 50% din populația trecută de 65 de ani din țările cu rasă caucaziană (rasa albă) au cataractă. Până la vârsta de 80 de ani, 70% din populație este diagnosticată cu această patologie.
- Etiologia C senile nu este pe deplin cunoscută, deși există mai mulți factori de risc care conduc la apariția precoce a acesteia. Cauzele principale care duc la apariția cataractei sunt reprezentate de modificările fiziologice produse prin îmbătrânirea cristalinului, la care se adaugă expunerea cronică la razele UV și anumite tulburări metabolice.
- C traumatică. Este produsă în urma unui traumatism direct la nivelul ochiului sau în zonele învecinate. C poate apărea imediat după traumatism sau se poate dezvolta după câțiva ani. În cazul unui traumatism direct ocular, C poate fi însoțită și de alte modificări traumatice – leziuni conjunctivale, corneene sau chiar de un corp străin intraocular (vezi Corpi străini oculari) care se poate fixa în cristalin sau îl poate traversa.
- Alte cauze pentru dezvoltarea cataractei traumatice pot fi: radiațiile ionizante, căldura puternică (cataracta sticlarilor), șocul electric, arsuri chimice.
- C complicată. Apare în urma unor afecțiuni oculare: anumite infecții oculare severe (keratite infecțioase, uveite, iridociclite), boli degenerative (distrofii retiniene, miopia forte), afecțiuni ischemice, glaucom, dezlipirea de retină, tumori. C complicată apare frecvent la un singur ochi.
- Cataracta (C) patologică. Este un tip de cataractă dobândită și apare ca o complicație a unor boli genetice, metabolice sau dermatologice. Diabetul zaharat poate induce C atât la pacientul tânăr (în special la diabeticii de tip I) cât și la adulți. C juvenilă apare la tinerii care nu își controlează corespunzător glicemia sau la pacientul insulino-dependent. Acest tip de C are un debut brusc și formează opacități în interiorul cristalinului cu aspect de fulg de nea. Ca particularitate, aceste opacități sunt reversibile în stadiile incipiente (regresează când glicemia se normalizează) și determină de cele mai multe ori instalarea unei miopii severe (pacientul nu mai vede bine la distanță brusc).
- C diabetică la persoanele vârstnice se aseamănă cu cataracta senilă, dar se instalează mai devreme și are o evoluție mai rapidă. De asemenea aceste C se însoțesc frecvent și de alte complicații oculare ale diabetului – retinopatie diabetică, risc crescut de microhemoragii,etc. Alte boli implicate în dezvoltarea C patologice: hipoparatiroidia, boala Wilson, afecțiuni genetice (sindromul Fabry, Down, Lowe, Werner, distrofia miotonică, etc), dermatita atopică.
- C iatrogenă. Este o C toxică determinată de utilizarea pentru un timp îndelungat a unor terapii medicamentoase – corticosteroizi, antimalarice, citostatice sau după radioterapie.
- C secundară sau Sindromul de Opacifiere a Capsulei Posterioare este cea mai frecventă complicație a operației de cataractă. Pentru a întelege mai bine această patologie trebuie menționat faptul că lentila din interiorul ochiului denumită cristalin, prezintă o capsulă anterioară, una posterioară, un cortex și un nucleu.
În timpul intervenției chirurgicale pentru C legată de vârstă de exemplu, este îndepărtată mare parte din capsula anterioară, întreg cortexul și nucleul, iar capsula posterioară rămâne pentru a susține cristalinul artificial. Această capsulă posterioară se poate opacifia în unele zone (devine “murdară”, tulbure) la câteva luni sau chiar câțiva ani după intervenție, determinând o scădere a acuității vizuale. - Cataracta (C) secundară de regulă apare după un proces inflamator postoperator, cu o incidență mai crescută la pacienții tineri sau diabetici. Tratamentul constă în capsulotomie laser YAG (vezi Capsulotomia Laser YAG – tratamentul C secundare) cu îndepărtarea zonelor opacifiate a capsule posterioare și restabilirea spectaculoasă a vederii.
În funcție de localizarea opacităților la nivelul cristalinului, C se poate prezenta sub 3 forme:
Se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă, fiind forma cea mai întâlnită de C. Opacitățile se formează în centrul cristalinului, în nucleu, iar pe măsură ce evoluează, duce la opacifiere completă galbenă sau brună.
Evoluția acestui tip de C este lentă, în ani de zile. Printre primele simptome se întâlnește adesea îmbunătățirea temporară a vederii la aproape – bunica reușește fără ochelari să bage ața în ac, după ani de zile în care a avut nevoie de corecție optică pentru aproape. După un anumit timp însă, nucleul cristalinului devine mai “murdar”, de culoare galbenă sau brună, iar lumina nu mai trece aproape deloc prin cristalin. Vederea devine din ce în ce mai încețoșată, culorile își pierd din intensitate, iar când cataracta devine matură, se pierde complet vederea la acel ochi.
Sintagma „bunicul vedea la 80 ani să citrească ziarul” este expresia tipică a unei astfel de C nucleare. Capacitatea de a vedea la aproape este provizorie și practic reprezintă o etapă din evoluția C nucleare.
Este de cele mai multe ori asociată cu diabetul sau C juvenilă. Opacitățile în acest tip de C au aspect de striuri albe, în spiță de roată. Ele pornesc de la marginile cristalinului și converg în timp spre centru. Prezența striurilor în centrul cristalinului blochează trecerea luminii și determină scăderea acuității vizuale atât la distanță cât și la aproape. Tulburarea vederii se accentuează pe timp de noapte. De asemenea, un simptom des întâlnit este sensibilitatea crecută la lumină, cu apariția unui halou în jurul luminilor.
Aspectul biomicroscopic al acestei cataracte este acela de geam înghețat pe timp de iarnă cu „lame de gheață”.
Această C se formează în spatele capsulei care menține cristalinul. Se dezvoltă mai repede decât celelalte două tipuri de C, iar simptomele pot să apară în câteva săptămâni sau luni. Cea mai afectată este vederea la aproape, la care se adaugă fotofobia (sensibiliatea la lumină) și halouri luminoase.
Opacitățile subcapsulare posterioare se întâlnesc în cataracte traumatice, în cataracte patologice sau complicate – din afecțiuni metabolice, ischemice, inflamatorii, degenerative. De asemenea pacienții cu miopie severă sau glaucom asociat, pot dezvolta C subcapsulară posterioară.
Simptome
Scăderea acuității vizuale
Poate fi rapidă (în câteva săptămâni sau luni în cazul cataractei subcapsulare) sau lentă (evoluează în ani – C nucleară, corticală). Inițial se poate îmbunătăți paradoxal vederea la aproape, urmând apoi scăderea progresivă a acuității vizuale atât la aproape cât și la distanță – „bunicul vedea la 80 de ani să citească ziarul”.
Vedere dublă
Diplopia sau vederea dublă apare atunci când pacientul privește cu un singur ochi. Este un simptom cel mai adesea întâlnit în C nucleare.
Tulburări ale simțului cromatic
C produce o perturbare în perceperea culorilor, astfel încât unele nuanțe vor începe să pară estompate, lipsite de intensitate. Vederea poate lua treptat o nuanță maronie sau gălbuie. Pe măsură ce cataracta evoluează se poate ajunge la o distincție dificilă între culorile albastru și violet sau chiar la un deficit în axul galben – albastru.
Vedere încețoșată
Primul semn al C îl reprezintă vederea neclară, în ceață, atât la distanță cât și la aproape. Imaginile sunt comparate cu privitul printr-o sticlă murdară, un geam aburit sau înghețat. De asemenea sensibilitatea la contrast este scăzută, chiar în absența unei scăderi a acuității vizuale.
Afectarea vederii pe timp de noapte
În timp, pe măsură ce C evoluează iar cristalinul devine opac, la retină ajunge din ce în ce mai puțină lumină. De aceea persoanele cu C prezintă mai ales dificultăți de vedere pe timpul nopții care poate împiedica șofatul. În această situație operația de cataractă este indicată cât mai precoce.
Schimbarea frecventă a ochelarilor
Pacienții cu C ajung să își schimbe frecvent ochelarii, fără o îmbunătățire considerabilă a vederii. În cele din urmă, nici un tip corecție optică nu mai ajută pacientul.
Sensibilitate la lumină
Fotofobia în C se traduce printr-o sensibilitate crescută la lumina naturală sau artificială. Soarele poate părea prea puternic, iluminatul interior este prea strălucitor, iar pentru o perioadă de timp acuitatea vizuală se îmbunătățește la lumina slabă. Condusul pe timpul nopții va fi dificil datorită apariției unor halouri în jurul surselor de lumină, cum sunt farurile de la mașină sau iluminatul stradal.
Leucocorie – pupila albă
Leucocoria este un termen medical pentru pupila albă. Datorită modificărilor suferite de cristalin, pupila își pierde din culoarea normală neagră și reflexul fiziologic pupilar. Drept urmare, pupila va avea o reflexie anormală, albă. Leucocoria mai este întâlnită și în alte boli oculare precum dezlipirea de retină sau retinoblastom – unde prezența pupilei albe este printre primele simptome. Recomandăm o evaluare promptă oftalmologică oricărui pacient cu reflex pupilar anormal, în special la copii.
Cataracta. Tratament.
Modificările de transparență ale cristalinului din C sunt ireversible și din păcate evolutive.
Nu există până-n prezent un tratament cu picături oculare care să vindece C. Nu există diete sau metode alternative demonstrate a fi soluție terapeutică validă care să vindece cataracta odată apărută.
Singurul tratament eficient pentru C îl reprezintă intervenția chirurgicală, operația de cataractă.
Cu toate acestea, dacă C se află în stadii incipiente, intervenția chirurgicală se poate amâna pentru o perioadă de timp. Mai jos îți prezentăm câteva recomandări pentru îmbunătățirea temporară a acuității vizuale și când se impune operația de cataractă.
Inițial vederea afectată de C poate fi îmbunătățită cu ajutorul unor schimbări din viața de zi cu zi:
- Poartă ochelari de vedere cu lentile tratate antireflex
- Înlocuiește iluminatul de acasă sau de la birou cu un iluminat mai puternic
- Poți folosi lentile cu lupă la citit sau la activități care implică obiecte de mici dimensiuni
- Traumatisme oculare
- Afecțiuni oculare – uveită, glaucom, miopie forte
- Dacă ai fost diagnosticat cu diabet, ai grijă de sănătatea ta și controlează regulat glicemia. Diabetul decompensat favorizează evoluția rapidă a cataractei, cu scăderea bruscă a acuității vizuale
C nu poate fi tratată definitiv cu picături oculare sau ochelari de vedere. Totuși o prescripție nouă de ochelari sau lentile de contact te vor ajuta să vezi mai bine atunci când cataracta este la debut.
Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când C împiedică desfășurarea activităților zilnice precum cititul sau șofatul. De asemenea medicul oftalmolog poate recomanda operația atunci când C interferează cu tratamentul altor afecțiuni oculare.
În timpul operației de C, medicul îndepărtează cristalinul opacifiat și îl înlocuiește cu un cristalin artificial, transparent. Intervenția chirurgicală este foarte sigură, se efectuează cu anestezie locală, nu doare, iar recuperarea vederii este în cele mai multe cazuri spectaculoasă.
→ Află mai multe despre intervenția chirurgicală a cataractei
Până în prezent nu s-a inventat/perfecționat o schemă de tratament exclusiv medical oftalmologic pentru regenerarea/curățarea cristalșinului afectat de C.
Principalele recomandări după operația de C sunt: evitarea timp de 2 săptămâni a contactului ochiului operat cu vaporii, fumii sau lichidele precum și evitarea atingerii și presării ochiului operat. În plus este obligatoriu tratamentul cu picături cel puțin 2 săptămâni după operație (un antibiotic și un antiinflamator).
Clinica noastră practică cele mai mici prețuri pentru operațiile de cataractă. Venim astfel cu un sprijin semnificativ pentru pensionari.
Intervenția pentru C este una simplă, nu prevede restricții de la consumul moderat de alcool.
Până în prezent există unii producători ce oferă picături menite să stopeze evoluția cataractei incipiente. Cu toate acestea, aceste pretinderi din partea producătorilor nu au fost confirmate în studiile de mari dimensiuni. Cataracta odată pornită va evolua.
De cele mai multe ori, după intervențiile necomplicate de cataractă, picăturile recomandte sunt compuse dintr un antiinflamato steroidian si un antibiotic. Se instilează aproximativ 2 săptămâni. Se pot suplimenta cu picătuiri ce reduc edemul cornean și picături hipotensoare oculare în cataractele complicate.
Cea mai frecventă greseală în operația de catarctă este folosirea unei cantități neadecvat de mari de ultrasunete pentru fracturarea si aspirarea cristalinului. Se traduce printr-un edem cornean postoperator variat ca și gravitate. Este o greșeală ce are consecințe remediabile în câteva zile sub terapia corectă.
Cea mai severă greșeală în operația de cataractă este nerespectarea regulilor de sterilizare ce poate conduce la infectarea globului ocular, în interiorul său. Acest eveniment poartă numele de endoftalmită și este potențial amenințătoare ireversibil a vederii.
Vederea în ceață a doua zi postoperator este de cele mai multe ori cevs normal. Âse poate datora substanțelor ce s-au folosit în timpu operației și încă mai persistă un timp în ochi. Se mai poate datora folosirii în timpu operației a unei cantități mai mari de ultrasunete pentru extragerea cristalinului.
Principalul simptom este scăderea vederii cu variantele sale: scăderea toleranței la sursele de lumină punctiforme (faruri, lumină stradală) precum și scăderea efectivă a vederii la distanță în primul rând.