Cataractă
Ce este cataracta?
Cataracta este cea mai întâlnită afecțiune oftalmologică care poate duce la pierderea progresivă a vederii, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
Cataracta apare atunci când cristalinul își pierde progresiv din transparența naturală și se opacifiază, devenind tulbure, ‘murdar”, în anumite zone. Aceste zone tulburi cresc în dimensiune cu timpul, determinând o vedere încețoșată, blurată sau pot ocupa întreg cristalinul conducând în cele din urmă la orbire.
Cristalinul normal este o structură transparentă aflată în spatele irisului (culoarea ochilor). El funcționează asemănător cu o lentilă din interiorul unei camere de fotografiat. Această lentilă naturală permite trecerea a 80% din razele de lumină, pe care le focalizează la nivelul retinei, formându-se astfel o imagine clară, bine definită.
La trecerea acestor raze luminoase, cristalinul absoarbe razele ultraviolete pentru a proteja retina de acțiunea lor nocivă. Acest proces se intensifică odată cu vârsta sau în cazul activităților intense în soare, ceea ce duce la o acumulare de pigment brun (pigment rezultat în urma absorbției razelor UV) în cristalin, cu apariția cataractei.
Recomandăm purtarea ochelarilor de soare cu protecție 100% UVA și UVB atunci când desfășori activități în aer liber pentru prevenirea apariției precoce a cataractei.
Cum apare cataracta?
Cristalinul este format în mare parte din apă și un procent mic de proteine care permit trecerea luminii. Cataracta este cauzată de acumularea în exces de proteine, cel mai probabil datorită înaintării în vârstă. Deși cataracta legată de vârstă este cea mai frecvent întâlnită, o incidență crescută prezintă și cataractele cauzate de traumatisme oculare, tratamente medicamentoase, sindroame genetice sau metabolice.
Factori de risc
- Vârsta
- Ereditatea
- Expunerea excesivă la soare sau raze ultraviolete
- Diabet – cataracta se poate dezvolta precoce, inainte de vârsta de 60 de ani
- Hipertensiune cardiacă
- Obezitate
- Intervenții chirurgicale oculare în trecut
- Tratament medicamentos îndelungat cu corticosteroizi, hormoni, statine(pentru reducerea colesterolului)
- Fumatul
- Consumul crescut de alcool
- Iradierea
Cum prevenim apariția timpurie a cataractei
✓ Poartă ochelari de protecție care te protejează 100% de razele UVA și UVB inclusiv iarna atunci te expui la razele solare
✓ Scade consumul de alcool și tutun deoarece fumatul și consumul excesiv de alcool cresc riscul de dezvoltare timpurie a cataractei.
✓Menține o greutate corporală în limite normale. Diabetul zaharat este una dintre cauzele apariției cataractei la persoanele sub vârsta de 60 de ani
✓ Mănâncă sănătos. O dietă echilibată bogată în vitamine și antioxidanți încetinește procesul de îmbătrânire.
✓ Vizitele regulate la medicul oftalmolog te ajută să previi instalarea unei cataracte complicate sau patologice determinată de o altă afecțiune oftalmologică.
Tipuri de cataractă
- Cataracta congenitală apare la naștere sau în primii ani de viață. Unele cataracte congenitale sunt legate de anomalii genetice sau metabolice, iar unele pot apărea la nou-născut în urma unor infecții sau tratamente în perioada gravidității.
- Infecția mamei cu virusuri herpetice, gripale, rubeolic, rujeolic, în special în primul trimestru de sarcină, tratamente medicamentoase cu corticosteroizi sau iradierea, pot conduce la apariția unei cataracte totale la ambii ochi la nou născut.
- Cataracta legată de vârstă (senilă). Este cea mai frecventă formă de cataractă, fiind responsabilă de jumătate din cazurile de orbire la nivel global. Riscul de cataractă crește cu fiecare decadă de viață, începând în jurul vârstei de 40 de ani. Se estimează că peste 50% din populația trecută de 65 de ani din țările cu rasă caucaziană (rasa albă) au cataractă. Până la vârsta de 80 de ani, 70% din populație este diagnosticată cu această patologie.
- Etiologia cataractei senile nu este pe deplin cunoscută, deși există mai mulți factori de risc care conduc la apariția precoce a acesteia. Cauzele principale care duc la apariția cataractei sunt reprezentate de modificările fiziologice produse prin îmbătrânirea cristalinului, la care se adaugă expunerea cronică la razele UV și anumite tulburări metabolice.
- Cataracta traumatică. Este produsă în urma unui traumatism direct la nivelul ochiului sau în zonele învecinate. Cataracta poate apărea imediat după traumatism sau se poate dezvolta după câțiva ani. În cazul unui traumatism direct ocular, cataracta poate fi însoțită și de alte modificări traumatice – leziuni conjunctivale, corneene sau chiar de un corp străin intraocular (vezi Corpi străini oculari) care se poate fixa în cristalin sau îl poate traversa.
- Alte cauze pentru dezvoltarea cataractei traumatice pot fi: radiațiile ionizante, căldura puternică (cataracta sticlarilor), șocul electric, arsuri chimice.
- Cataracta complicată. Apare în urma unor afecțiuni oculare: anumite infecții oculare severe (keratite infecțioase, uveite, iridociclite), boli degenerative (distrofii retiniene, miopia forte), afecțiuni ischemice, glaucom, dezlipirea de retină, tumori. Cataracta complicată apare frecvent la un singur ochi.
- Cataracta patologică. Este un tip de cataractă dobândită și apare ca o complicație a unor boli genetice, metabolice sau dermatologice. Diabetul zaharat poate induce cataractă atât la pacientul tânăr (în special la diabeticii de tip I) cât și la adulți. Cataracta juvenilă apare la tinerii care nu își controlează corespunzător glicemia sau la pacientul insulino-dependent. Acest tip de cataractă are un debut brusc și formează opacități în interiorul cristalinului cu aspect de fulg de nea. Ca particularitate, aceste opacități sunt reversibile în stadiile incipiente (regresează când glicemia se normalizează) și determină de cele mai multe ori instalarea unei miopii severe (pacientul nu mai vede bine la distanță brusc).
- Cataracta diabetică la persoanele vârstnice se aseamănă cu cataracta senilă, dar se instalează mai devreme și are o evoluție mai rapidă. De asemenea aceste cataracte se însoțesc frecvent și de alte complicații oculare ale diabetului – retinopatie diabetică, risc crescut de microhemoragii,etc. Alte boli implicate în dezvoltarea cataractei patologice: hipoparatiroidia, boala Wilson, afecțiuni genetice (sindromul Fabry, Down, Lowe, Werner, distrofia miotonică, etc), dermatita atopică.
- Cataracta iatrogenă. Este o cataractă toxică determinată de utilizarea pentru un timp îndelungat a unor terapii medicamentoase – corticosteroizi, antimalarice, citostatice sau după radioterapie.
- Cataracta secundară sau Sindromul de Opacifiere a Capsulei Posterioare este cea mai frecventă complicație a operației de cataractă. Pentru a întelege mai bine această patologie trebuie menționat faptul că lentila din interiorul ochiului denumită cristalin, prezintă o capsulă anterioară, una posterioară, un cortex și un nucleu.
În timpul intervenției chirurgicale pentru cataracta legată de vârstă de exemplu, este îndepărtată mare parte din capsula anterioară, întreg cortexul și nucleul, iar capsula posterioară rămâne pentru a susține cristalinul artificial. Această capsulă posterioară se poate opacifia în unele zone (devine “murdară”, tulbure) la câteva luni sau chiar câțiva ani după intervenție, determinând o scădere a acuității vizuale. - Cataracta secundară de regulă apare după un proces inflamator postoperator, cu o incidență mai crescută la pacienții tineri sau diabetici. Tratamentul constă în capsulotomie laser YAG (vezi Capsulotomia Laser YAG – tratamentul cataractei secundare) cu îndepărtarea zonelor opacifiate a capsule posterioare și restabilirea spectaculoasă a vederii.
În funcție de localizarea opacităților la nivelul cristalinului, cataracta se poate prezenta sub 3 forme:
Se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă, fiind forma cea mai întâlnită de cataractă. Opacitățile se formează în centrul cristalinului, în nucleu, iar pe măsură ce evoluează, duce la opacifiere completă galbenă sau brună.
Evoluția acestui tip de cataractă este lentă, în ani de zile. Printre primele simptome se întâlnește adesea îmbunătățirea temporară a vederii la aproape – bunica reușește fără ochelari să bage ața în ac, după ani de zile în care a avut nevoie de corecție optică pentru aproape. După un anumit timp însă, nucleul cristalinului devine mai “murdar”, de culoare galbenă sau brună, iar lumina nu mai trece aproape deloc prin cristalin. Vederea devine din ce în ce mai încețoșată, culorile își pierd din intensitate, iar când cataracta devine matură, se pierde complet vederea la acel ochi.
Este de cele mai multe ori asociată cu diabetul sau cataracta juvenilă. Opacitățile în acest tip de cataractă au aspect de striuri albe, în spiță de roată. Ele pornesc de la marginile cristalinului și converg în timp spre centru. Prezența striurilor în centrul cristalinului blochează trecerea luminii și determină scăderea acuității vizuale atât la distanță cât și la aproape. Tulburarea vederii se accentuează pe timp de noapte. De asemenea, un simptom des întâlnit este sensibilitatea crecută la lumină, cu apariția unui halou în jurul luminilor.
Această cataractă se formează în spatele capsulei care menține cristalinul. Se dezvoltă mai repede decât celelalte două tipuri de cataractă, iar simptomele pot să apară în câteva săptămâni sau luni. Cea mai afectată este vederea la aproape, la care se adaugă fotofobia (sensibiliatea la lumină) și halouri luminoase.
Opacitățile subcapsulare posterioare se întâlnesc în cataracte traumatice, în cataracte patologice sau complicate – din afecțiuni metabolice, ischemice, inflamatorii, degenerative. De asemenea pacienții cu miopie severă sau glaucom asociat, pot dezvolta cataractă subcapsulară posterioară.
Simptome
Scaderea acuitatii vizuale
Poate fi rapidă (în câteva săptămâni sau luni în cazul cataractei subcapsulare) sau lentă (evoluează în ani – cataractă nucleară, corticală). Inițial se poate îmbunătăți paradoxal vederea la aproape, urmând apoi scăderea progresivă a acuității vizuale atât la aproape cât și la distanță.
Vedere dublă
Diplopia sau vederea dublă apare atunci când pacientul privește cu un singur ochi. Este un simptom cel mai adesea întâlnit în cataractele nucleare.
Tulburări ale simțului cromatic
Vedere încețoșată
Primul semn al cataractei îl reprezintă vederea neclară, în ceață, atât la distanță cât și la aproape. Imaginile sunt comparate cu privitul printr-o sticlă murdară, un geam aburit sau înghețat. De asemenea sensibilitatea la contrast este scăzută, chiar în absența unei scăderi a acuității vizuale.
Afectarea vederii pe timp de noapte
În timp, pe măsură ce cataracta evoluează iar cristalinul devine opac, la retină ajunge din ce în ce mai puțină lumină. De aceea persoanele cu cataractă prezintă mai ales dificultăți de vedere pe timpul nopții care poate împiedica șofatul.
Schimbarea frecventă a ochelarilo
Pacienții cu cataractă ajung să își schimbe frecvent ochelarii, fără o îmbunătățire considerabilă a vederii. În cele din urmă, nici un tip corecție optică nu mai ajută pacientul.
Sensibilitate la lumină
Fotofobia în cataractă se traduce printr-o sensibilitate crescută la lumina naturală sau artificială. Soarele poate părea prea puternic, iluminatul interior este prea strălucitor, iar pentru o perioadă de timp acuitatea vizuală se îmbunătățește la lumina slabă. Condusul pe timpul nopții va fi dificil datorită apariției unor halouri în jurul surselor de lumină, cum sunt farurile de la mașină sau iluminatul stradal.
Leucocorie – pupila albă
Leucocoria este un termen medical pentru pupila albă. Datorită modificărilor suferite de cristalin, pupila își pierde din culoarea normală neagră și reflexul fiziologic pupilar. Drept urmare, pupila va avea o reflexie anormală, albă. Leucocoria mai este întâlnită și în alte boli oculare precum dezlipirea de retină sau retinoblastom – unde prezența pupilei albe este printre primele simptome. Recomandăm o evaluare promptă oftalmologică oricărui pacient cu reflex pupilar anormal, în special la copii.
În funcție de localizarea opacităților la nivelul cristalinului, cataracta se poate prezenta sub 3 forme:
Singurul tratament eficient pentru cataractă îl reprezintă intervenția chirurgicală.
Cu toate acestea, dacă cataracta se află în stadii incipiente, intervenția chirurgicală se poate amâna pentru o perioadă de timp. Mai jos îți prezentăm câteva recomandări pentru îmbunătățirea temporară a acuității vizuale și când se impune operația de cataractă.
- Poartă ochelari de vedere cu lentile tratate antireflex
- Înlocuiește iluminatul de acasă sau de la birou cu un iluminat mai puternic
- Poți folosi lentile cu lupă la citit sau la activități care implică obiecte de mici dimensiuni
- Traumatisme oculare
- Afecțiuni oculare – uveită, glaucom, miopie forte
- Dacă ai fost diagnosticat cu diabet, ai grijă de sănătatea ta și controlează regulat glicemia. Diabetul decompensat favorizează evoluția rapidă a cataractei, cu scăderea bruscă a acuității vizuale
Cataracta nu poate fi tratată definitiv cu picături oculare sau ochelari de vedere. Totuși o prescripție nouă de ochelari sau lentile de contact te vor ajuta să vezi mai bine atunci când cataracta este la debut.
Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când cataracta împiedică desfășurarea activităților zilnice precum cititul sau șofatul. De asemenea medicul oftalmolog poate recomanda operația atunci când cataracta interferează cu tratamentul altor afecțiuni oculare.
În timpul operației de cataractă, medicul îndepărtează cristalinul opacifiat și îl înlocuiește cu un crisalin artificial, transparent. Intervenția chirurgicală este foarte sigură, se efectuează cu anestezie locală, nu doare, iar recuperarea vederii este în cele mai multe cazuri spectaculoasă.
→ Află mai multe despre intervenția chirurgicală a cataractei
